Când vine vorba de insolație, majoritatea oamenilor se gândesc la pielea arsă de soare și la statul în soare fără pălărie. Însă realitatea este mult mai complexă, mai ales când este vorba despre copii. Insolația poate apărea chiar și fără ca cel mic să iasă din umbră, iar unele dintre simptomele sale sunt atât de subtile încât părintele le poate trece cu vederea. Tocmai de aceea este important să știm ce înseamnă cu adevărat insolația – și cum să o prevenim eficient.
Insolația și supraîncălzirea nu sunt același lucru
Mulți părinți confundă acești termeni, însă în medicină ei au semnificații diferite. Insolația este o formă de supraîncălzire a organismului cauzată de temperaturi ambientale ridicate, de obicei în spații închise și insuficient ventilate. În schimb, insolația clasică este o formă specifică produsă de radiațiile solare directe asupra capului și gâtului. Ambele pot fi periculoase pentru copii și, fără intervenție rapidă, chiar pot pune viața în pericol.
Insolația poate apărea și în interior
Unul dintre cele mai subestimate riscuri este acela că insolația nu apare doar în aer liber. Bebelușul doarme într-un cărucior acoperit cu husă, sunteți în concediu într-o cameră sufocantă fără aer condiționat sau călătoriți cu mașina într-o coloană de trafic. Toate acestea sunt situații care pot duce rapid la supraîncălzirea organismului. Temperatura într-un cărucior neventilat poate fi cu până la 15 °C mai mare decât afară. Chiar și un timp scurt petrecut într-un astfel de mediu poate avea consecințe grave asupra organismului sensibil al copilului.
Corpul copilului se răcește diferit față de cel al adultului
Unul dintre aspectele mai puțin cunoscute, dar esențiale, este modul diferit în care copiii își reglează temperatura corporală comparativ cu adulții. Copiii mici transpiră mult mai puțin decât adulții, iar mecanismul lor natural de răcire este mai puțin eficient. În plus, ei nu pot comunica faptul că le este cald sau sete. Așadar, părinții trebuie să fie extrem de vigilenți pe caniculă și să urmărească activ semnele de supraîncălzire sau deshidratare.
Simptomele insolației nu sunt întotdeauna evidente
Temperatura corporală ridicată, oboseala sau pielea roșie sunt simptome cunoscute ale insolației. Însă există și semne mai puțin evidente, pe care mulți părinți nu le asociază cu supraîncălzirea. De exemplu, modificări comportamentale precum apatia, iritabilitatea sau confuzia pot fi semnale de avertizare timpurii. Uneori apare vărsătura bruscă, fără simptome anterioare, iar alteori buzele uscate sau lipsa transpirației – un semn deosebit de alarmant, deoarece corpul poate fi deja atât de supraîncălzit încât nu mai funcționează mecanismele sale naturale de apărare.
Husa de protecție pentru cărucior poate fi mai periculoasă decât soarele
Una dintre cele mai frecvente greșeli ale părinților în zilele toride este folosirea unei huse neventilate pentru cărucior – de exemplu, o folie de plastic care rămâne pe cărucior chiar și atunci când nu plouă. Deși intenția este bună – protejarea bebelușului de soare – în realitate se creează un efect de seră în interiorul căruciorului. Aerul nu mai circulă, temperatura crește rapid și se ajunge la supraîncălzire. Un test simplu – puneți mâna pentru câteva minute într-un cărucior astfel acoperit – este foarte relevant. Pentru copil, este ca și cum ar fi închis într-o mică saună.
Insolația nu apare doar ziua
Mulți părinți nu realizează că riscul de supraîncălzire persistă și pe timp de noapte. Copiii care dorm într-o cameră caldă și fără ventilație pot fi expuși stresului termic pe parcursul nopții. Temperatura din dormitor nu ar trebui să depășească 22 °C, ideal este în jur de 20 °C. Îmbrăcămintea prea groasă, mai multe straturi de pături sau ferestrele închise pot duce la supraîncălzire în timpul somnului – ceea ce este deosebit de periculos la sugari.
Concluzie: insolația este o problemă tăcută, dar serioasă
Insolația la copii nu este ceva ce li se întâmplă doar altora. Este un risc real, care poate apărea chiar și atunci când totul pare în regulă. Este important să fim atenți la semnele subtile, să evităm situațiile riscante și să acționăm rapid dacă observăm semne de supraîncălzire la copil. Cu cât părintele știe mai multe, cu atât poate proteja mai bine copilul – chiar și de un inamic invizibil precum insolația.
